Tuesday, September 20, 2011

DESPRE PRIETENI


Se spune ca trebuie sa ne resemnam cu familia in care ne-am nascut, pentru ca nu o putem alege. Nu sunt de acord cu aceasta afirmatie. Se mai spune si ca „sangele apa nu se face”... cunosc cazuri cand se transforma in venin.
Prietenii ni-i alegem. Cu ei trebuie sa ne resemnam? In mare masura as spune ca da. Prietenii nostri sunt „rezultatul” unor alegeri constiente, adesea la varsta maturitatii. Prietenii trebuie asumati. Alegem sa avem in jurul nostru niste oameni pe care trebuie sa ni-i asumam cu defecte si calitati. Cu siguranta, criteriile pe baza carora ne alegem prietenii sunt diverse si aleatorii; poate de multe ori nici macar nu alegem, ci lasam sa ni se intample.
Imi amintesc de momentul in care fugeam de cineva, o ocoleam si mergeam pe alt drum, numai pentru ca nu imi placea „mutra ei”. A sfarsit prin a-mi fi cea mai apropiata persoana.
Imi amintesc de o alta persoana pe care „am agatat-o” cand aveam patru ani si ne dadeam intr-un leagan. Ne-am ragasit dupa o pauza fortata, de multi ani. Timpul statuse in loc pentru noi.
Imi amintesc de tata. Prietenul absolut, modelul meu de prietenie. A avut, la randul lui, un singur prieten; cand pe Ruhi viata l-a dus departe a suferit atat de tare, incat nu a mai lasat pe nimeni prin preajma.
Prietenii si prieteniile noastre vorbesc despre noi. Nu trebuie sa fim aidoma unei persoane pentru a se crea anumite legaturi. Cu prietenii trebuie sa imparti lucrurile mari, valorile fundamentale. Restul este istorie.
Cu cei din familie uneori iti mai permiti greseli. In virtutea legaturilor de sange te gandesti ca sunt obligati sa te ierte, sa te accepte, sa treaca peste aproape orice.
Prietenia este o legatura incredibil de sensibila. Trebuie sa investesti in ea rabdarea, atentia si dragostea pe care le-ai investi in educatia copilului tau. Este nevoie de mult timp. Oamenii nu devin prieteni peste noapte. Cred in prietenii adevarati si in forta lor.
Familia mea nu este numeroasa, iar pe unii dintre membrii ei ii vad atat de rar incat imi sunt practic straini. Nu recunosc dreptul niciunei legaturi de sange intre mine si acei oameni. In momentele cheie ale vietii mele, familie mi-au fost prietenii. Ei au fost primii si ultimii pe care i-am vazut.

1 comment:

  1. Prietenii FALŞI : Nu te-au văzut niciodată plângând. Prietenii ADEVĂRAŢI: Plâng alături de tine. Prietenii FALŞI: Iţi împrumută chesti pentru câteva zile ca mai apoi să ţi le dea înapoi. Prietenii ADEVĂRAŢI: Îti ţin lucrurile atât de mult încât uită că erau ale tale. Prietenii FALŞI: Cunosc câteva lucruri despre tine. Prieteii ADEVĂRAŢI: Ar putea să scrie o carte despre tine numai cu citatele tale. PrieteniiI FALŞI: Te vor lăsa în urmă dacă aşa a făcut şi restul lumii. Prietenii ADEVĂRAŢI: Vor lua tot restul lumii la capace pentru că te-au lăsat în urmă. Prietenii FALŞI: Sunt pentru o periodă ! Prietenii ADEVĂRAŢI: Sunt pe viaţă ♥

    ReplyDelete