Friday, July 24, 2015

BOOTY CALL

Aaaaa, hai să îţi explic:
Orice bărbat care s-a culcat cu o femeie o să trăiască pentru tot restul vieţii lui cu impresia că poate apăsa pe un buton şi se culcă cu ea din nou când are el chef  (dacă există vreun bărbat care zice că nu e aşa, o cam suge...grav). Şi asta este indiferent dacă unul dintre ei este într-o relaţie, căsătoriţi, cu copii, etc. Deci i-ai tras-o lu’ una = i-o mai tragi oricând ai tu chef. Aşa simplu gândeşte orice bărbat normal funcţional.
Treaba asta se estompează odată cu vârsta şi maturitatea, când bărbatul începe să înţeleagă chestii din viaţă şi gândeşte mai complex.
Mecanismul ăsta are câţiva paşi simpli:
1.      Te vezi cu o tipă, încerci să o cucereşti, o abureşti, etc, ajungi în pat cu ea. Job done.
2.       Nu o mai cauţi, pur şi simplu uiţi că există, o ignori.
·         Femeia care îşi dă seama de jocu’ ăsta nu cade în plasă
·         Femeia care cade în plasă îşi pune eterna întrebare – de ce nu mă mai caută şi a halit-o cum s-ar zice
3.      Dacă femeia a căzut în plasă şi este intrigată de faptul că nu mai este sunată, căutată, etc, deja a devenit „booty  call”. Adică la primul semn o să sară ca arsă, o să accepte să se vadă şi eventual să şi-o tragă iar, că na, aşa e femeia, curioasă şi silly, crede că martalogu’ ăla o să o bage în seamă mai mult, numai că omu’ nu e capabil de aşa ceva. Dacă ar fi fost bun de ceva, făcea lucrurile altfel, de la bun început. Cu demnitate, adică.
4.      De aici aşa merge treaba: golanul o caută doar când rămâne fără material, vorba ta, sau când partenera oficială e „ în deplasare”.
Treaba naşpa e că femeile booty call, săracele, nici nu se implică în alte relaţii, în speranţa că, la un moment dat, vor fi mai mult băgate în seamă de golanu’ ăla al lor.
Femeile care îşi dau seama că s-au ars şi au fost „booty call”, dar le place aventura, sunt alea care transformă ele bărbaţii în „booty call” fără să le pese dacă golanii ăia sunt bărbaţi însuraţi sau implicaţi în relaţii serioase, că ăsta e tot farmecu’: să faci jocul omului, dar să întorci armele.
Tu draga mea - din câte îmi zici şi ce am înţeles eu - te cam joci cu focul. Ai grijă să nu îti explodeze grenada în mâna. Atât am avut să îţi spun...

Nu este nimic scris de mine; nu este un guest post; nu este nici o reinventare a roţii; este doar o concluzie, un punct de vedere destul de elementar, al unui prieten, pe marginea unei poveşti pe care a auzit-o. Poate fi orice poveste, a oricui.
Îmi place, uneori să le pun în faţă prietenilor mei, mai mult sau mai puţin bărbaţi, diverse ecuaţii, să îi aud ce au de spus. Prietenul ăsta pe care l-am citat, este om „serios”, implicat de mulţi ani într-o relaţie şi este un personaj cu veleităţi didactice dovedite. Tare-i mai place să explice diverse mecanisme, cu schemă, desen şi liniuţă de la capăt, să se asigure că este suficient de plastic în lecţia pe care o predă. Îi mulţumesc pentru porţia bună de râs de pe ziua de astăzi.


No comments:

Post a Comment